Am avut “norocul” să îi văd în fiecare zi mai bine de o săptămână, uneori chiar şi de 2-3 ori pe zi. Acţionau în familie. Tatăl stătea sprijinit de semafor şi analiza situaţia din teren. În funcţie de cum se prezenta aceasta făcea unele modificări: femeia cu copilul în braţe trecea de pe banda de făcut la dreapta pe prima bandă de făcut la stânga, fetiţa cu bluză verde trecea pe a doua bandă de făcut la stânga iar fetiţa cu haine “albe” lua locul maică-sii. După ce se ghida când făcea modificările… nu ştiu. Rezultate nu dădea oricum. Nu am văzut niciodată pe nimeni să coboare geamul de la maşină şi să le dea un ban. Dinpotrivă, în momentul în care se apropiau de maşină tendinţa generală era de a ridica geamul…
“Dă şi lu’ ăsta micu’ de-o bucată de pâine!“
Mereu m-am întrebat cât ar trebui să-i dau unui băştinaş (vorba unui prieten) ca să-i ajungă de-o bucată de pâine. Pentru că dacă-i dau pâine… se uită urât la mine, dacă-i dau bani.. mereu lasă impresia că le-am dat prea puţin şi că banii daţi nu-i ajung nici pentru firimiturile din punga de la pâine. Soluţia cea mai bună este să-i ignor. Cu toate astea nu pot să nu-mi dau seama că mă deranjează… şi mai sunt şi mulţi…
Păi.. dacă eu vreau să-mi deschid o crecătorie (fermă) de porci sau de orice alt animal folositor, trebuie să fac dovada faptului că am cu ce să hrănesc acele animale, că am destul spaţiu pentru confortul lor şi că le pot oferi un acoperiş deasupra capului. Şi să fim înţeleşi… discutăm de animale. Dar dacă vrei să faci 10 copii… nu ai nevoie de nici o autorizaţie, nu trebuie să faci dovada faptului că ai venituri cu care să le poţi asigura hrana şi nici nu trebuie să arăţi cuiva că ai un pat sub un acoperiş unde să-i culci feriţi de soare, vânt, ploi şi ninsoare. Şi mai mult decât atât, nu trebuie să-ţi dai cuvântul că nu ai să profiţi de pe urma lor trimiţându-i la cerşit.
Mi-ai luat unul, eu fac doi!
De fiecare dată mă amuz când văd soluţiile luate de stat când unul şi-a chinuit copilul, l-a legat cu lanţuri, l-a trimis la cerşit, l-a bătut până a leşinat şi câte şi mai câte… decăderea din drepturile părinteşti. Sigur. Statul român îi loveşte exact acolo unde-i doare. Nici bine nu ai apucat să-i iei copilul şi să-l dai în întreţinerea statului, pe cheltuiala mea, că el a şi făcut doi în loc. Dar, dacă i s-ar lua alocaţia de la copil, oare nu ar fi mai bine? Mai mult de atât, să i se ia alocaţia de la toţi copii. I-ar mai da mâna să facă alţii la loc? Sau dacă îi iei copilul şi-l dai în întreţinerea statului, pune-l să muncească pentru asta, dar nu….. a fost decăzut din drepturile părinteşti, i s-a dat o palmă morală…
Şi ei sunt ai noştri!
Cui îi pasă…. să-i ia acasă.
Sursa:aici
