Se fac pregatiri pentru un congres al pescarilor.
Presedintele:
– Trebuie sa evitam situatia din anii precedenti, cand, la masa festiva, dupa vodca si palinca, s-a început cu chestii rasuflate de genul:
“Am prins o stiuca atata, am prins un caras atata, de 50 cm, de 70 cm, de 3 la 7 kg, etc.” sunt chestii jenante.
Astept propuneri în acest sens.
Unul propune sa se dea angajamente scrise. Seful spune ca asta s-a mai facut si nu s-a respectat, etc.
Un alt tip zice:
– Domnilor, sunt chestii ce nu pot fi controlate, la un paharut omul uita de toate angajamentele. Eu as sugera sa folosim niste catuse, fiecare sa avem pe tot timpul mesei catuse la maini si astfel nu se mai poate arata ca a prins unul atîta sau atîta.
Se accepta varianta ca fiind cea mai sigura. Au loc lucrarile si se ajunge la masa festiva: gustari, vodca, masline, mamaliguta, palinca.
Presedintele tocmai vorbea:
– Am filat, am întins, a muscat, am început sa-l trag, l-am adus la mal, am luat minciogul si l-am scos afara.
Era, era (vizibil jenat de catuse, arata cu mîinile departate), avea un ochi uite atîta de mare!
