Unde apar contradictiile ?
Cafeaua are peste 1000 de compusi chimici in structura ei, atat substante antioxidante de tipul acidului chlorogenic, cat si substante care pot creste colesterolul precum diterpenele kahweol si cafestol. Totodata, prin metabolizarea cafeinei in ficat se formeaza substante cu efecte diverse (paraxantina – lipolitic, arde grasimile, teobromina – vasodilatator ce mareste cantitatea de sange catre muschi si creier, teofilina – relaxeaza musculatura bronhiilor, fiind utila in astm, marind si eficienta contractiilor inimii). In acelasi timp, cafeaua creste nivelele de adrenalina si noradrenalina (hormoni de stres, ce pregatesc organismul pentru raspunsul ‘fuga-lupta’), dar si de dopamina si serotonina (importanti mediatori la nivel cerebral).
Toate aceste substante sunt si ele metabolizate diferit in functie de organismul (geneticul) fiecaruia dintre noi, dar si de bolile pe care le avem sau de medicamentele pe care le consumam. Astfel, la un adult sanatos, timpul de injumatatire al cafeinei – timpul necesar corpului pentru a elimina jumatate din cantitatea de cafeina consumata la un anumit moment (T1/2) este de aproximativ 3-4 ore. (1) O femeie ce foloseste anticonceptionale are acest T1/2 de 5-10ore, iar o femeie gravida 9-11 ore. (2) La bolnavii cu afectare severa a ficatului cafeina se acumuleaza in corp si nu poate fi metabolizata (T1/2 este96 ore), iar la un nou-nascut T1/2 este 30 de ore. (3)
In aceste conditii, a cauta in cafea un un factor de risc sau protectie pentru BCI nu este usor.
Majoritatea studiilor publicate in ultimii ani au ajuns la o concluzie surprinzatoare pentru multi dintre noi. Cafeaua nu creste riscul de boala cardiovasculara. Spre exemplu, un studiu canadian din 2007 al Departmentului pentru Stiinte Nutritionale din cadrul Universitatii din Toronto a concluzionat ca exista efecte protective ale consumului de cafea in privinta BCI . Cercetatorii au concluzionat ca acest efect se datoreaza cel mai probabil antioxidantilor din cafea. (4) O metaanaliza italiana realizata de Universitatea din Florenta a aratat ca un consum de 2 cupe de cafea pe zi nu creste riscul de BCI. In aceasta metaanaliza au fost incluse studii de cohorta ce au urmarit 403631 de oameni pe un interval de timp aflat intre 3 si 44 ani (- deci unele studii au fost pe termen mai scurt, altele pe termen lung, in principiu pana cand subiectii au dezvoltat BCI sau pana la deces). Cu toate acestea, cercetatorii au observat ca mai mult de 4 cesti de cafea pe zi cresc cu aproximativ 83% riscul de BCI, deci si in acest caz moderatia este cheia. (5)
Cum ne influenteaza diferentele individuale (genele) ?
Un studiu finlandez realizat de Universitatea din Kuopio a urmarit un numar de 78 de oameni timp de 13 ani. El a aratat ca unii indivizi au un ‘polimorfism functional’ al unei gene ce codifica enzima numita catecol-o-metil-transferaza (COMT), fapt ce determina o functionare deficitara a acestei enzime. COMT metabolizeaza adrenalina. Cofeina creste nivelul de adrenalina din sange de aproximativ 2 ori la indivizii ce consuma 800ml de cafea zilnic, fata de cei ce nu consuma. Aceasta crestere poate disparea prin adaptarea la consumul de cafea in 1-4 zile, dar toleranta poate sa dispara imediat, in 12 ore de abstinenta de la cafea – indiferent daca aveam sau nu enzimele cu activitate scazuta. Anumite studii aratasera ca unii mari bautori de cafea au risc mai mare de a face infarct miocardic acut (IMA). Pentru acest risc mai mare de infarct au fost considerate raspunzatoare adrenalina si noradrenalina ce cresc semnificativ dupa ingestia de cafea. Cercetatorii finlandezi au observat ca un om care bea aproximativ 820 ml de cafea pe zi (mare bautor) si are polimorfismul genetic ce determina o activitate scazuta a enzimei COMT are un risc de IMA in medie cu 221% mai mare fata de aceia care nu au polimorfismul genetic. Riscul maximal este cu pana la 742% mai mare. Cu toate acestea , un consum mai mic – 400ml sau intre 400 – 800ml nu a aratat un risc mai mare la cei cu polimorfism genetic fata de cei ce nu au enzima deficitara. Studiul mai mentioneaza ca aproximativ 25% din populatia caucaziana are COMT cu activitate scazuta.(6)
Rezultate bune in privinta Infactului miocardic vin si de la Harvard. Astfel, un studiu al renumitei Universitati arata ca un consum moderat de cafea poate chiar sa scada riscul de IMA. Cercetatorii au urmarit un numar de 165896 femei suedeze, cu varste cuprinse intre 40-74 ani, in perioada 1997 – 2002. In acesti 6 ani au fost inregistrate 459 cazuri de IMA. Cercetatorii au descoperit ca femeile ce consumau 2-3 cupe de cafea pe zi aveau un risc cu 35% mai mic de IMA, comparat cu cele ce consumau intre 0-4 cesti de cafea pe saptamana. (7)
Un studiu realizat tot de Universitatea Harvard a urmarit 44005 de barbati si 84488 de femei pe o perioada de 14 ani si a concluzionat ca nu exista legatura intre consumul de cafea si aparitia BCI. Din contra, un consum de 2-3 cupe de cafea pe zi a scazut riscul relativ de BCI cu 16%. (8)
Cafeaua nu creste nici riscul de fibrilatie atriala sau fluter (aritmii), asa cum arata un studiu danez. (9)
Cu toate acestea, consumul crescut de cafea creste usor tensiunea arteriala. Astfel, o metaanaliza a cercetatorilor olandezi de la Universitatea Wageningen a aratat ca un consum mediu de 725ml de cafea zilnic va creste tensiunea arteriala in medie astfel : tensiunea sistolica (valoarea mare) cu 1.22 mmHg iar cea diastolica (valoarea mai mica) cu 0.49 mmHg . Cercetatorii au stabilit astfel ca exista o crestere a tensiunii arteriale la un consum mediu de cafea pe termen lung, dar aceasta crestere este ‘neglijabila’. (10)
Cu toate acestea, cercetatorii au avertizat ca , tinad cont de larga raspandire a cosumului de cafea si de existenta multor bolnavi hipertensivi nediagnosticati, chiar si o modesta crestere a nivelului tensiunii poate avea consecinte importante la nivel populational. Hipertensiunea arteriala este un factor de risc suplimentar pentru IMA, AVC(accident vascular cerebral), BCI, dar si pentru afectare oculara sau renala.
Un alt factor al bolilor de inima este diabetul. El creste semnificativ riscul de IMA, BCI, AVC, insuficienta renala si boli oculare (retinopatie diabetica). Cafeaua scade riscul de diabet de tip 2 (DZII), dupa cum arata cercetari realizate in ultimii ani. Astfel, un studiu din decembrie 2006 realizat de Departmentul de Epidemiologie si Promovare a Sanatatii al Institutului de Sanatate Publica din Helsinki a aratat ca un consum de mai mare sau egal cu 3 cupe de cafea pe zi scade riscul de DZII cu 25%. (11)
Concluzii si recomandari.
Pe baza acestor studii nu se poate concluziona ca un consum moderat de cafea poate cauza boala de inima. De fapt, 2-3 cupe de cafea pe zi ar putea avea un efect pozitiv in privinta BCI, putand reduce riscul de IMA cu 30%. Totodata, ar putea scadea riscul DZII cu 25%. Mai mult de 4 cupe de cafea pe zi pot creste riscul de BCI cu 83%.
Sursa:aici
